La Cloverfield m-am uitat pentru că e filmat în stil Blair Witch, care mi-a plăcut. În rest nu are nimic deosebit. Eu stau şi mă întreb oare toate creaturile mutante (a se citi Godzilla) şi lighioanele de pe fundul oceanului atacă oraşul New York? De ce nu atacă Babadagul sau Ushuaia sau vreun cătun de eschimoşi prin Groenlanda. De ce trebuie ele să iasă fix în mijlocul Manhattan-ului? Şi apoi, câtă baterie avea camera aia nenorocită?
Celălalt film e Maximilian Payne. Înţeleg eu că e făcut după joc, dar totuşi, ce e cu aberaţiile alea? Zici că tipul ăla joacă cu cheat-uri. Gloanţele se feresc de el, inamicii golesc magazii întregi de gloanţe spre el şi nu-l nimereşte nimeni, el trage un glonţ şi omoară 7 oameni. Dacă îl nimereşte unul din greşeală, îl nimereşte în umăr de obicei. Chiar dacă are număr infinit de gloanţe, ele întotdeauna se termină când se află faţă în faţă cu inamicul numărul 1 şi o dau parte-n parte. De obicei ăla bun câştiga şi încheie lupta plin de sânge şi cu o vorba plină de înţelepciune şi etică creştină. APOI vine poliţia. Poliţia vine întotdeauna după ce se termină toată distracţia. Apoi acest Max Payne face faţă cu brio hipotermiei după ce bea două flacoane de spirt medicinal Mona şi se duce după aia răi. Altă problemă care mă apăsa: păi tu ca personaj diabolic, deci prin definiţie rău, de ce nu îi tragi un glonţ în cap lu ăla bun? După aia îi mai tragi unu şi apoi încă unu şi încă unu şi încă unu. După aia îi mai tragi unu. După ce îi înlocuieşti creierul cu plumb, îl dai prin maşina de tocat, îl stropeşti cu benzină, îi dai foc iar cenuşa o pulverizezi din avion deasupra oceanului. Te mai complici să îl duci în cine ştie ce uzină abandonată, să îi legi limba de genunchi, să îl atârni deasupra unui cazan cu oţel topit şi să ungi funia cu caşcaval că să o roadă şoarecii şi să cadă în cazan... Pur şi simplu nu e practic.
Apoi mi-am ocupat timpul cu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu