duminică, 28 septembrie 2008

Chilote pe Buci

In saptamana care tocmai se termina mi-am luat concediu...Ajungand si prin Iasi si plimbandu-ma pe strazi, ce-mi vad ochii? Un magazin de tip "second-hand". Uitandu-ma mai bine la vitrina acestuia, mi-am dat seama ca patronul este din Republica Moldova. De unde stiu? Pentru ca exista un banc (rautacios, dupa parerea mea), care suna ceva de genu': "Intrebare la Radio Chisinau: "Ce's aia chiloti?" Raspuns: " Aia care chiloteaza avioane." Probabil ca pe acelasi sistem si reclama din vitrina cu privire la articolele comercializate in magazinul respectiv.
Glumesc, bineinteles. Nu cred ca e vorba de un basarabean. Pur si simplu e un patron fie neatent, fie, cum ar spune unii, de la tara. Ideea e ca ar face bine sa schimbe naibii "CH"-ul cu un "P". Nu de alta, dar strica imaginea second-hand-ului.



Si daca asta nu era de ajuns, in fata magazinului este un stalp cu o placuta ce indica strada pe care te afli. Acesta:

Pentru cei care nu stiu, strada se numeste de fapt Bucium. Insa cel care a lipit afisul pe "um" fie a incercat sa obtina o locatie cat mai buna, fie a vrut sa asezoneze oferta de chilote cu ceva buci.
Nu-mi ramane decat sa inchei cu fraza lui Mircea Badea : "Traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul".

sâmbătă, 20 septembrie 2008

Masina de cules castraveti

Made in Republic of Moldova. Asta da inventivitate. Mai e vreun dubiu ca sunt fratii nostri?






Sursa: un prieten care le are de pe net

ERATA: Am gresit! Masinaria este din Belarus, nu din Republica Moldova. Multumesc de atentionare, Vitalie. Sper acum sa nu ma pomenesc cu racheti la usa. Erare humanum est! Mea culpa!

duminică, 14 septembrie 2008

Drobul de sare accelerat de LHC

Pentru că văd că toată lumea se istericalizeaza din cauza LHC-ului şi pentru că nu am putut să scriu atunci despre el, voi scrie acu şi sper să fiu cât mai convingător. O să împart articolul în 3 categorii ca să fie mai uşor de urmărit şi o să încep cu începuturile, ca să înţeleagă oricine despre ce vorbesc. Cei care ştiu despre ce e vorba, pot să săra partea introductivă.

Fizica
Lumea materială, palpabilă este alcătuită din molecule care, la rândul lor sunt alcătuite din atomi. Atomii sunt alcătuiţi din protoni, electroni şi neutroni (atomul de hidrogen este singurul care nu are neutroni în compoziţia sa). Multă vreme s-a crezut că aceste 3 particule din compoziţia atomilor sunt cele mai mici particule existente. Până când s-au descoperit quarcii. S-a dovedit că protonii şi neutronii sunt alcătuiţi din quarci. Electronii sunt asemănătorii luminii, având atât proprietăţi de undă cât şi de particulă. Hadronii sunt particule alcătuite din quarci. Quarcii stau uniţi datorită gluonilor. Pe lângă quarci şi gluoni, în hadroni se găsesc şi neutrini. Cei mai cunoscuţi hadroni sunt protonii şi neutronii.
Deci, într-o particulă care se credea că e cea mai mică s-au găsit cel puţin 3 tipuri diferite de particule. Nu credeţi că e oarecum logic şi firesc să se vadă dacă mai există şi alte particule NOI, NEDESCOPERITE (doar prezise teoretic) în afară de acestea? Cam pe-aici îşi face intrarea în scenă LHC-ul.
Să explicăm un pic principiul. Să presupunem că avem 2 bile de sticlă şi le ciocnim la viteze din ce în ce mai mari. Ele se sparg în bucăţi de diferite dimensiuni, unele mai mari, altele mai mici. Cu cât e mai mare viteza, cu atât bucăţile rezultate îs mai mici. Acum daţi-vă seama că izbim 2 protoni între ei, la o viteză de 99% din viteză luminii şi vedem ce bucăţi rezultă din ei (pe lângă particulele cunoscute deja, s-ar putea dovedi existenţa a noi particule, după cum spuneam şi mai sus).
Ar putea fi o nouă revoluţie în fizică, asemănătoare cu cea de la începutul secolului XX când s-a trecut de la fizica clasică a lui Newton la fizica cuantică a lui Heisenberg, Planck, de Broglie, Einstein, Bohr, Schrodinger, Pauli, ş.a.
Poate că lucrurile astea nu înseamnă mare lucru pentru noi, poate că nu au o aplicaţie directă pentru omenire dar vă puteţi da seama ce înseamnă pentru un fizician? Să ai în faţă dovada irefutabilă care poate îţi confirmă teoria?

Despre fizică particuleleor e mult de vorbit şi n-am de gând să mă bag în detalii. (găuri negre, mecanică cuantică, relativitate, particule)
Dacă mai aveţi nevoie de lectură suplimentară, mă puteţi contacta şi vă trimit cu cea mai mare plăcere.

Presa
După cum ştim, presa are obiceiul de a transforma totul din ţânţar în armăsar doar din dorinţă de a face audienţa. Nu contează dacă dau informaţii eronate. Am înţeles că au fost şi pe la noi pe la televizor diverşi gigei şi bagatori în seamă care n-aveau nici o legătură cu fizica şi îşi dădeau cu părerea. Iar faza cu partidul lu felix spune totul. O să murim în ignoranţa.

Populaţia
Ca de obicei, oamenii pun botu la ce se zice la televizor. Şi deja începe să fie ultrarasuflata faza cu jucatul de-a dumnezeu. Dacă mai aud pe cineva că-mi zice aşa, îl scuip în ochi. Dacă ar fi după oamenii ăştia, noi încă am trăi în epoca de piatră. Ia mai puneţi şi voi mână pe o carte şi mai lăsaţi tv-ul. Ia mai documentaţi-va un pic înainte să spuneţi ceva. Ia nu mai fiţi aşa de proşti. Timpul trece cu viteza luminii pe lângă voi şi voi staţi şi ascultaţi manele şi scuipaţi coji de seminţe în faţă blocului şi va daţi cu părerea despre ştiinţă. Noi în loc să ne bucurăm că suntem contemporani cu asemenea descoperiri stăm şi ne plângem de milă. Că dacă vine gaura neagră şi ne înghite pe toţi? Voi măcar ştiţi ce însemna o gaură neagră sau ziceţi aşa doar că sună bine, şi să faceţi impresie bună pe lângă alţii mai proşti ca voi? Chiar vreţi să fim aşa de retardaţi şi să oprim toată ştiinţa că dacă se întâmplă ceva ? Crede şi nu cerceta. Asta vreţi? Eu zic mai bine ne mutăm toţi în păduri, ne construim colibe şi ne închinăm la un produs al imaginaţiei colective (aa, stai asta deja facem ).

Ia nu vă mai căcaţi pe voi de frică din cauza drobului de sare.

Stire

Romania da lectii Indoneziei in domeniul combaterii coruptiei.

Acum o sa ma duc sa râd cat pot de tare.

sâmbătă, 13 septembrie 2008

Despre LHC şi găuri negre

Cerul era mai cenuşiu decât în alte zile. Soarele nu se arăta deloc, iar întreg oraşul părea copleşit de o prezenţă sumbră, de o atmosferă apăsătoare. Aerul era greu de respirat, era mai dens decât de obicei, era ca şi cum ai fi încercat să respiri cu o greutate ce îţi apasă pe piept. Păsările zburau haotic, oamenii păreau mai nervoşi şi mai agitaţi decât ar fi trebuit să fie. Pe măsură ce soarele se ridica pe cer, norii deveneau din ce în ce mai întunecaţi. Aveam un sentiment de nelinişte, parcă anticipam că ceva rău avea să se întâmple. Simţeam că nu eram singurul care avea astfel de gânduri. Am ajuns la şcoală pe un drum ce mi s-a părut că ţine o eternitate. Şcoala era pe un deal, în apropierea norilor care, de acum începeau să pară diabolici şi parcă urseau un plan să pună capăt omenirii. Ştiam că în sinea lor râdeau. Am intrat în clădire şi parcă dint-o dată simţurile mele au fost amplificate de zeci de ori, încât îmi simţeam creierul gata să cedeze. Auzeam gândurile a mii de oameni o dată, vederea periferică îmi semnala figuri geometrice de culori fantastice, simţeam fiecare atom, fiecare moleculă care îmi atinge pielea. Se simţea mirosul de clor şi amoniac, mirosul înţepător al morţii, miros care mi se dizolva în gură şi se prelingea pe gât în jos. Oamenii erau nişte creaturi hidoase şi groteşti care mă agasau şi nu-mi dădeau pace. Nu mai erau capabili să vorbească, scoteau sunete morbide, organele interne parcă erau dispuse la exteriorul corpului iar părţi din corpul lor erau de dimensiuni exagerate. În tot acest timp încercam să-mi dau seama de ce se întâmplă şi deodată m-a lovit: azi era pus în funcţiune acceleratorul de particule. Am reuşit să ies afară după ce am străbătut un labirint de corpuri omeneşti. Afară domnea un întuneric deplin şi cerul era de culoare roşie. Un zgomot acut îmi sfâşia timpanele şi îmi făcea urechile să sângereze.
Am identificat sursa zgomotului: alarma de la ceas. Am închis ceasul, m-am întors pe partea cealaltă şi am adormit la loc.

Seminţe, hoituri şi leptopuri în trenul foamei

Dacă vreţi să vedeţi cum arată România într-adevăr, vă sfătuiesc să luaţi personalul de Iaşi - Mărăşeşti (sau orice personal). În prima parte a călătoriei am stat în picioare lângă un nene care duhnea a hoit şi rodea seminţe de bostan ca un profesionist. N-avea nici o jenă pentru că scuipă cojile pe jos. Când s-a dat jos, a lăsat i urma lui o grămăjoară destul de consistentă pe culoar (cred că era destul de satisfăcut de ce realizase).
Apoi am asistat la o scenă de cocalarism dus la un cu totul alt nivel. Şi-a scos unul leptopu în aglomeraţia aia de pe hol şi stătea cu el pe vine. Nu asta m-a deranjat ci faptul că a băgat muzică. Cât a putut el de tare. Am vrut să-i ofer căştile mele din milă. Şi bineînţeles că a băgat muzică furată de marele maestru plagiator moga.

Pentru că nu am avut internet în ultima săptămâna, am ratat multe evenimente şi am să încerc să recuperez. Sper să scriu ceva şi de LHC.

luni, 8 septembrie 2008

1 leu

Ce poti sa faci cu 1 leu in ziua de azi? Daca nu esti ca mine, il poti da la cersetori. Poti sa bei o cafea. Poti sa iti cumperi o tigara (sau doua) de la magazinul care vinde tigari la bucata. Poti sa bei un pahar cu suc, pardon, cu cancer, de la dozator. Poti sa cumperi, la alegere: o eugenie, o miniprajitura de la 7Days, cateva grame de produse vrac, 2 oua, o legatura de zarzavat. Poti sa cumperi un ziar (cel mai probabil,daca esti din Bucuresti, Libertatea, Can-Can sau Click!). Intr-un oras mic, unde taximetristii au preturi mici, poti sa il dai unui taximetrist si sa il rogi sa porneasca masina, apoi sa o opreasca. Iti poti cumpara o pereche de sosete de cea mai proasta calitate, de unica folosinta, as putea spune. Apropo de unica folosinta, iti poti cumpara 2 suluri de hartie igienica, un prezervativ (fabricat pe vapor) sau daca nu ai cumparat un prezervativ cand trebuia, un scutec pentru ala micu'. Daca ai masina, poti sa stai o ora intr-o parcare cu plata.
Eu am gasit, insa, o alta intrebuintare. E drept, e una de moment. Am cumparat o carte. Una adevarata, de citit, nu de joc. Intr-o galerie comerciala a unui hypermarket din Bucuresti are loc intre 1 si 15 septembrie un targ de carte. Din pacate, participantii sunt 3 la numar: 2 edituri si un anticariat. Ei, la acel anticariat, orice carte costa 1 leu. Da, 1 leu, la fel de mult cat costa si Libertatea! Drept pentru care am scotocit adanc prin buzunare si am achizitionat 5 carti (asa, pentru inceput). Sunt un tip economicos din fire, zgarcit chiar, desi unii numesc acest lucru "cumpatare". Insa acesti 5 lei cheltuiti reprezinta o "investitie". Si am sa le mai fac o vizita, cat de curand, celor de la anticariat. Am vazut ca si la alte anticariate din oras sunt carti la 1 leu...Insa acele carti sunt, dupa parerea mea, slabe (fie sunt socialiste, fie se adreseaza unui numar foarte mic de cititori). Insa aici sunt si carti noi, carti aparute in 2005-2006. Si sunt, bineinteles si carti vechi. Eu, de exemplu, mi-am cumparat o carte despre publicitate, una in limba engleza (pentru ca simteam ca incep s-o uit), romanul Prinde-ma daca poti, dupa care s-a facut si filmul, Jurnalul unui lord intemnitat si Ultimul evreu.
De ce sunt atat de entuziasmat? Pentru ca a trecut ceva timp de cand nu am mai citit o carte (recunosc, spre rusinea mea), iar preturile la unele dintre cartile de azi, noi, sunt chiar prohibitive. Asa ca, daca nu mai dau niciun semn de viata in perioada urmatoare, inseamna ca citesc.

vineri, 5 septembrie 2008

Sticlism, coniac-canoe, halbere si alte sporturi

Din ciclul "Alcoolul este viata si viata e alcool", va prezentam astazi episodul numit "Red Bull iti da ariiiiipi, vodca ti le taie".
In rolul principal: Ivan Ukhov, un atlet rus (se mira cineva?). Locatie: reuniunea atletica Athletissima 2008 de la Lausanne.
Ivan, care participa la proba de saritura in lungime, are ceva dificultati in viata personala:l-a parasit prietena. Asa ca s-a gandit sa isi inece amarul. Cu ce poti sa iti ineci mai bine amarul decat cu Red Bull...A, si vodca. Red Bull cu vodca. Red Bull pentru aripioare (ca deh, trebuie sa sara peste stacheta), vodca pentru a conduce Red Bull-ul (si implicit si aripioarele) in picioare, pentru o performanta mai buna (cu totii stim, pe pielea noastra, ca alcoolul, inainte de a ajunge la cap, coboara in picioare...). Zis si facut! Si in timp ce aialalti atleti se energizau cu Taurul Rosu, asteptand efectul (fraierii...), Ivan al nostru tragea la masea din sticla de Stalinskaya (alta marca de vodca nu stiu). Rezultatul? Dupa cum se poate vedea:



Sau din alt unghi:


(sursa: www.gsp.ro, www.youtube.com)

P.S.: Am uitat sa precizez ca Ivan a ratat toate incercarile. Nu va asteptati la asta, nu?
Si cica Federatia Internationala de Atletism (IAF) nu ii poate face nimic serios, pentru ca nu este precizata in regulament o astfel de situatie...Inca o sansa ratata de romani de a crea un precedent...

miercuri, 3 septembrie 2008

Micile placeri ale vietii

M-am saturat sa ma trezeasca zgomotul pasarelelor dimineata, m-am saturat sa ma trezesc in miros de trandafiri, m-am saturat sa respir aerul asta plin de oxigen si fara urma de noxe, m-am saturat de lipsa masinilor de pe strada. Chiar nu se poate face nimic?
Vreau si eu, macar pentru o zi sa ma trezesc in zgomotul de bormasina facut de vecinu de la 1 care-si pune termopane, vreau sa fiu trezit de masina de gunoi care vine la ore inumane sa ridice gunoiul, vreau ca plamanii mei sa fie umpluti de mirosul deosebit de gunoi, vreau si eu sa respir aer poluat, ca tot omul, vreau sa fiu injurat de miile de soferi care se aduna la trecerea de pietoni atunci cand ma trezesc si eu sa trec strada, vreau si eu sa fiu injurat pe strada, sa ma simt si eu roman. Visez sa ma duc o data la padure sa ma bucur de muntii de PET-uri si gunoaie, sa facem un foc de tabara din cateva cauciucuri, sa bagam niste mici expirati si de provenienta discutabila. Vreau sa ma balacesc in lacuri de hidrocarburi pure, fara sa fie contaminate de apa de izvor. As vrea sa ma bucur si eu de atingerea delicata a manelelor, impreuna cu taranul de la 1 care, isi imparte de buna voie preferintele muzicale cu tot cartierul.

Offf...o sa mor fara sa-mi indeplinesc toate dorintele astea...

marți, 2 septembrie 2008

Petitie anti-Alin Buzarin

De cand Liga 1 a fost "preluata" de GSPTV, in difuzoarele televizoarelor noastre a aparut o noua voce. Este cea a ziaristului Alin Buzarin. Pana acum nimic neobisnuit. Omul scrie de ceva timp in Gazeta Sporturilor si o face chiar bine, dupa parerea mea. Insa in ceea ce priveste comentatul live al meciurilor de fotbal, este o catastrofa. Si acum nu e doar parerea mea, ci a multora (a se vedea comentariile cititorilor pe site-ul gsp). Acest "comentator" face numeroase greseli, pauze in exprimare, se contrazice, foloseste expresii fara nicio legatura cu fotbalul, se incurca in cuvinte...NE PLICTISESTE!!! Nu de putine ori ma pufnea rasul cxand il auzeam. Eu inteleg ca stilul modern de a comenta un meci presupune sa mai iesi din tiparele alea vechi, cu descrierea exclusiva a jocului, sa mai folosesti si statistici, informatii noi, poate chiar si curiozitati. Insa acest Alin Buzarin depaseste masura. Imi amintesc acum doar 2 exemple (nu am retinut exact frazele)...
"Portarul ar trebui sa isi unga manusile cu magiun, ca sa nu mai scape mingea"...dupa cateva minute, cand portarul a scapat iar mingea: "Unde e magiunul?!?! Aduceti magiunul!!"
"Goga e un atacant fin...Nu e el cu faulturile, nu stie cum sa deposedeze...E un jucator de finete" (comentariu la un fault facut de Goga, dupa ce a gresit o preluare usoara, realizabila si de catre un jucator mai putin "fin")
In conditiile in care meciurile din Liga 1 se pot vedea doar pe GSPTV, eu cred ca ar trebui sa avem parte de un comentariu de calitate. De aceea, am initiat o petitie online impotriva lui Alin Buzarin. Repet: nu am nimic cu el ca om si ca ziarist; insa nu are ce cauta la microfon. Sper sa fie mai multi care sa-mi impartaseasca ideile si sa semneze petitia. Nu stiu daca va avea succes; poate daca suntem multi, cine stie, de frica ratingului, cei de la Intact Media vor face ceva. Eu macar sunt cu inima impacata ca am luat atitudine.
Inca o data, link-ul: http://www.petitieonline.ro/petitie-p52671047.html

P.S.: Puteti trimite link-ul si mai departe, prietenilor...Aveti permisiunea mea:P

luni, 1 septembrie 2008

A venit toamna. In sfarsit

Cel putin calendaristic. Ca sa fie totul oficial, trebuie sa asteptam ziua de 23 septembrie. In sfarsit am scapat (sau o sa scap in curand) de caldurile insuportabile, de tantari, si de caldurile insuportabile. Cu toate ca vara asta nu a fost asa calduroasa ca cea de anul trecut. Si o sa fie din ce in ce mai rau, in fiecare an. V-am zis ca s-au dus caldurile insuportabile?
Abia astept sa vina ploile de toamna, sa cada frunzele, sa fie frig.

O animatie foarte tare